Mecanisme: feed-back și feed-forward

Cele două mecanisme prezente în titlu se înscriu în efortul cotidian de developare categorială a unor evenimente prezente în viața fiecăruia dintre noi, în vederea obținerii unor instrumente eficiente cu ajutorul cărora preconizăm să intervenim în desfășurarea lor. Mai precis, să operăm, nu doar să ne lăsăm purtați de val. Pentru a nu deranja cursul evenimentelor, itemii aparatului conceptual trebuie extrași din vâltoarea evenimentelor. Este singura modalitate de a garanta imunitatea fenomenului observat la ustensilele operatorii ce urmează să le descriu. Procesele sunt: evaluarea, acțiunea, comunicarea, informarea, înțelegerea și interpretarea. Numim dispozitiv FEED angrenajul conceptual constituit de coordonarea operațiunilor de retroacțiune și de proiecție. Cu alte cuvinte, feed-back este autocorecție și feed-forward anticipare.

Omul este prin definiție cunoscător în mod perpetuu și constant. Cognitivul este inerent ființei umane. Cunoașterea va rămâne știință și construcție, o organizare uniformă a lumii subiective.feedback

Cunoașterea filtrează realitatea, cerne probabilitatea și posibilitatea cu care poate apărea evenimentul pe care cogniția îl ridică pe un piedestal. Orice analiză pretinde un sistem de semnificații. Revin, procesul de cunoștere fiind continuu, se acumulează experiența cunoașterii, se perfecționează indici de evaluare și se consolidează și crează noi valori; de asemenea se extind posibilități de individualizare a arhitectonicii sistemului cognitiv. Filtrul devine instrument propriu independent de exogen dar totuși înfluențat de el. Omul există în relație cu ceilalți și in cadrul evenimentelor.

Dezvoltarea continuă mi se pare un element de bază pentru eficientizarea sistemului social, pentru ameliorarea relațiilor interumane și pentru solidificarea conștiinței individuale a adeziunii la specia umană. Să știi cine ești și unde te incadrezi. Ce poți face și ce nu. Ce știi și ce nu. Până unde poți merge fără a te pune în pericol. Să sondezi.

În exercitarea rolului de producător de cunoaștere, omul inovează prin proiecte, decizii și intervenții însușirile sistemului, îi asigură homeostazia deranjată continuu cu intenție sau fără, având scop final ridicarea la un alt nivel.

În cadrul oricărui context, cea mai importantă este decizia. Decizia se descompune într-o serie de acțiuni iar acestea se divid la rândul lor într-o serie de operațiuni. Este structura decentă a unei minți ordonate. În cunoaștere, design-ul deciziei este obligatoriu. Pentru a avea cele mai bune rezultate.

Odată prelucrate semnificațiile vine momentul deciziei. Iar decizia trebuie să fie ordonată, valsând cu evenimentul observat, pentru a formula o reacție cât mai corectă, pentru ca impactul să „ungă” mintea umană. Să nu fi luat prin suprindere și să nu fi lovit de noutate absolută; aceste două reacții din urmă conduc la instalarea bâjbâielii și la non-reacție; la umilitoarea postură de a fi acaparat de eveniment; la modul hiperbolistic, îngropat de viu.

Procesul cognitiv poate funcționa și fără feed-back și feed-forward. Acestea sunt „doar” strategii de eficentizare. Reprezintă „doctoratul” mecanismului de gândire. Postulez că la fudația feed-back-ului stă feed-forward-ul, căci feed-back-ul generază feed-forward-ul. Introspecția stă la baza prognozării viitorului. Feed-back-ul este un viitor al trecutului iar feed-forward-ul este starea viitoare raportată la prezent. Un calambur mintal.

Trăsătura gândirii logice este de a fi opertorie, de a interveni în concret, de a prelungi acțiunea către intern. Operațiile nu pot fi disparate, alcătuind sine qua non sisteme. Reprezintă un ansamblu, cauterizând inexorabil izolarea.  Totul curge în raport cu ceva.

Modul cum cum reificat materialul în urma operației se observă la finalul ei. Indicele il constituie ce rămane neordonat, nesistematizat sau neînțeles. Daca în urma ordonării ne rămane un rest variabil, este necesară o nouă intervenție operatorie de o forță superioară. De menționat sub titlu imperativ, mereu ramane un rest, ce se compune din subînțelesuri, adică din presupoziții, îmtrebări retorice și invățăminte. Cine spune ca înțelege tot, asumandu-mi afirmația, nu înțelege nimic.

În fine, cogniția se creionează ca un aparat complex de producere a realului, rezultat unui proces de tratare și proiecție personalizată a fenomenului în sine. Înțelegerea intimă. Cu un aparat slab articulat se poate ajunge ca subiectul sa fie „realmente pe dinafara”.  Este un atac asupra mediului înconjurător. Maturitatea aparatului stă în automatizarea strategiilor devenite un semn al normalității. Scurtă analogie, cum un atlet obișnuiește să se antreneze 7 zile pe săptămână a câte 3 antrenamente zilnice devenind rutină, așa modul de filtrare ar putea deveni truism superior,

Viitorul rezolvă trecutul. Omul este înțeles doar prin proiect. „Omul este existențial vorbind, ceea ce, în putința sa de a fi, încă nu este”. (Heideger)

Către final, mă indrept spre concret.

Feed-back-ul are trei momente esențiale:

  1. Inspectarea fenomenului și cunoașterea intențiilor sale
  2. Înscrierea datelor după inspecție în contextul fenomenului
  3. Utilizarea retro-informației în contextul tendinței viitoare

Un feed-back se poate simplu constitui prin: da, nu, îhâm, așa, în regulă, ești bun, bravo, ești prost, etc.

Feed-forward-ul conține:

  1. Accesarea memoriei de scurtă și lungă durată
  2. Proiecția noului act de cunoaștere coroborat cu modelul aflat în depozit
  3. Ordonarea evenimentului

Concluzie:

Dispozitivele feed sunt concepte ce desemnează aparatul subiectiv de gestionare a situațiilor, implicarea empatiei și evaluarea corectă a evenimentelor spre a lua cele mai bune decizii servile propriilor interese fără a dăuna celui de langă noi. Înseamnă VIAȚĂ. Înseamnă coerență și previziune. Ordine. Cuvântul-forță al articolului este: retroproiect. 

Reclame

Un gând despre „Mecanisme: feed-back și feed-forward

  1. Interesant articol, Mihai :). Mi-a placut modul operational, practic prin care ai prezentat cele doua mecanisme. Insa nu mi se pare ca exista suficienta educatie si „antrenament” in acest sens (al feedback-ului cel putin). De cele mai multe ori este oferit superficial si internalizat la fel de superficial (pretinzand ca se asculta activ unii pe altii, indivizii cauta, de fapt, sa isi intareasca propriile viziuni, idei, opinii, atitudini etc., necautand, in mod necesar, o varianta mai buna a lor – facusei referire la dezvoltarea personala). And the question follows..Ce exercitii concrete pot aplica oamenii pentru a incorpora feed-back-ul si a ajunge la acele decizii (personale, profesionale, spirituale etc) care le pot afecta, de fapt, vietile? Your advice would be highly appreciated 🙂

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s